surprinzator de greu...auzi zgomotul, il simti cum te patrunde, cum incepe sa te invadeze , incepi sa-l identifici ca facand parte din tine...dar totusi nu vrei sa-l lasi sa plece din tine,, nu vrei sa-l faci sa se opreasca, nu vrei sa inchizi alarma de la afurisitul ala de telefon, pentru ca asta inseamna ca a venit ora sa te trezesti...blestemata ora !! e o senzatie frustranta dupa ce ai reusit sa rupi abia 2 ore de somn si alea parca din ce in ce mai dilatate. e ca si cum te-ai izbi de un zid, dar tot ai incerca sa mergi in continuare...
eu incerc, desi sunt treaza, sa dorm in continuare.Inca o zi, la fel de banal inceputa...aceeasi papuci de plus rosi de catelul ala negru si cret...hmmm!! Maya o chema, defapt o cheama, dar ea e acasa si eu sunt aici. Aceeasi periuta de dinti rosie. e clar! maine o schimb, e mult prea deprimanta culoarea asta. Acelasi covoras in fata usii. Aceeasi cana de cafea luata la reducere din Bamboo si aceeasi lipsa de chef de a te urni din loc. Dar stii ca trebuie sa incepi o noua zi, trebuie sa te duci la laboratorul ala de TV de care esti cam scarbita, unde profu, Mos Craciunul de la Partyul de Craciunul trecut s-a transformat intr-un tip al dracu ( sau ma rog, sarbatorile tampesc) care vrea sa ne transforme in mici Andreea Esca. Cica, sa stim sa ne vindem marfa! comeeee on !! nu vreau sa vand zarzavaturi in piata ca Andreea Esca !!! Cred ca o sa-i dau un sms profului sa-i spun ca am cazut in timp ce alergam dupa Ratb sau ca am plecat in Lumea a3a sa le iau interviuri somalezilor...sau nu, cel mai bun ar fi motivul ca azi, intr-o zi de marti, ptiu!!! 3 ceasuri rele, toate planetele s-au aliniat impotriva mea.I Don't know !! oricum e prea devreme, ar trebui sa mai dorm putin......
nu!
nu!
nu!
un sunet familiar, dureros de familiar, si nu-i alarma telefonului meu...pe-aia am mutilat-o mai devreme in timp ce incerca sa-mi intre pe sub piele...e alarma colegei mele..adio somn!!! ma duc la scoala...!! Incerc sa fac sacrificiul de-a-mi urni spre facultate trupul inca nereceptiv la stimuli de gen : Obligatie! , Datorie!, Responsabilitate! . Din starea asta de semi-zombi nu ma poate scoate decat zgmomotul infernal de Grozavesti. Aici simti cum pluteste in aer o stare de nervozitate continua a soferilor care injura, tipa, intra in depasire , pe contrasesns, o iau chiar pe trotuar,pe langa tarebele de shaorma aici pietonii fac slalom printre masini, aici masinile se ciocnesc iar politistii se intraba de ce nu ploua , oare astazi,...aici e Grozavesti;). am iesit pe strada cu castile in urechi, dar fara muzica, nu-ti trebuie muzica in Grozavesti..aici e muzica pe gratis, trebuie doar s-o asculti, e-o mare de decibeli ce se revarsa-ntr-una.
La colt, la shaormeria aia care uneori inlocuieste sufertasul trimis de mamele de prin provincie, stau 2 tipi gelati si mananca "lasciv" sub o umbreluta Coca-Cola. Unu cu gura plina de varza si cartofi (nu bag mana in foc ce era in gura tipului, dau si eu cu presupusul) se uita la mine si-mi arunca ostentativ o invitatie de-aia care nu suporta ore matinale. Ma uit la el absenta, vag interesata de ce a zis si-l intreb : "Excusez-moi, parlez-vous francais? je n'ai pas vous compris". iar ei, izbucnesc intr-un ras dintr-ala perplex, nervos si tamp ca o teama amestecata cu prostie si bucatele mici de shaorma. "-i-ote , ba!asta nu stie romana!!
si-asa incepe o noua zi...ahhhhh ce-mi place pulsul strazilor din Bucuresti, concomitent cu basul din casti, imi da un ritm alert, face sangele sa pulseze.
imagini din vitrine, Cellini, Mcdonaldsul din Romana , zgomul pasilor pe pardoseala din teatru, ascult cum picura nisipul din clepsidra, neomodernist si geometric, fac poze , lumanari cu aroma de ylang ylang, muzica de la Kilipirim, ador acum sa ma plimb pe strazile astea...si este toamna si bate vantul si-mi zboara gandurile se-amesteca , sunt niste poze pierdute-ntr-un album mai vechi. si-acum doar scari rulante, franturi de nori si buze, acum fornetti si porumbei in parc la Opera , acum copii pe strada, biciclete, crizanteme, frig...
acum ma-ntorc din nou acasa...la aceeasi periuta rosie si-aceeasi papuci rosi de Maya...
relativ si previzibil totusi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu